Uniunea Europeană (UE) a depus eforturi susținute în ultimii 25 de ani pentru a crea o rețea de arii de conservare a naturii la nivelul UE, denumită Natura 2000. Scopul acestei rețele este de a stopa și de a inversa tendința de pierdere a biodiversității în Europa.

Natura 2000 este cea mai mare rețea coordonată de zone protejate la nivel global, care acoperă toate statele membre, reprezentând 18 % din suprafața terestră a UE și aproape 6 % din teritoriul marin al acesteia. Obiectivul rețelei este de a asigura supraviețuirea pe termen lung a celor mai valoroase și mai amenințate specii și habitate din Europa.

Povești de succes Natura 2000 privind gestionarea patrimoniului natural și cultural

Sunt tot mai recunoscute legăturile strânse dintre patrimoniul natural și patrimoniul cultural construit, precum și necesitatea unei gestionări integrate pentru a asigura durabilitatea pe termen lung a acestora.

O serie de studii de caz ilustrează succesul gestionării integrate a patrimoniului natural și cultural în cadrul siturilor Natura 2000.

Aflați mai multe despre patrimoniul cultural și natural al Europei în Natura 2000 [pdf].

Un raport din 2019 intitulat „Patrimoniul natural și cultural din Europa: cooperarea în cadrul rețelei Natura 2000” este rezultatul planului de acțiune pentru natură, cetățeni și economie. Este una dintre acțiunile ulterioare Anului european al patrimoniului cultural, menționată în Cadrul de acțiune european pentru patrimoniul cultural.

Raportul analizează suprapunerile spațiale dintre siturile naturale și cele culturale. Sunt discutate amenințările și provocările comune, precum și oportunitățile de finanțare din fonduri UE disponibile pentru lansarea unor inițiative comune în domeniul patrimoniului natural și cultural. Sunt prezentate, de asemenea, o serie de recomandări cu privire la modul în care pot fi depășite provocările existente. Raportul ilustrează modalitatea de promovare a gestionării integrate și beneficiile socioeconomice asociate.

Aflați mai multe despre raportul din 2019 și despre legăturile dintre patrimoniul natural și cel cultural.

Studii de caz

Parcul Natural Mănăstirea Rila, Bulgaria

Această zonă este un parc natural protejat datorită valorilor sale culturale și naturale deosebite. O mică suprafață din acest parc reprezintă, de asemenea, o rezervație naturală. Mănăstirea este un sit înscris pe lista patrimoniul mondial UNESCO. Planul de gestionare a Parcului Natural Rila urmărește să asigure:

• corelarea optimă între conservarea patrimoniului natural și cultural al parcului
• utilizarea resurselor acestuia
• valorificarea la maximum a oportunităților pe care acest parc le oferă

Planul de gestionare a fost pus în aplicare cu succes prin consensul între toate părțile interesate, parcul rămânând un simbol al legăturii inseparabile dintre natură și spirit.

Burren, Irlanda

Burren a fost declarat parc național în 1991, iar în 2011 a fost inclus în rețeaua globală a geoparcurilor UNESCO. Regiunea Burren este renumită pentru flora sa remarcabilă și peisajul calcaros pitoresc, caracterizat prin platouri de calcar modelate de ghețari, care adăpostesc o gamă extraordinară de specii rare de plante. Pentru a proteja aceste habitate și specii rare au fost stabilite 3 arii de conservare diferite aparținând rețelei europene Natura 2000.

Burren este, de asemenea, un peisaj cultural deosebit de important datorită sistemelor pastorale întâlnite aici în timpul iernii, care contribuie în mod direct la bogatul patrimoniu natural și cultural al regiunii.

Guvernul irlandez reglementează și gestionează acest patrimoniu natural și cultural prin diferite instrumente și implică comunitățile locale. Burren Community Charter este un bun exemplu de model ascendent de gestionare strategică. O abordare integrată elaborată de comunitățile locale contribuie la o mai bună conservare și dezvoltare a resurselor.