Sectoarele culturale și creative, economia creativă și inovarea reprezintă una dintre cele patru priorități principale ale Planului de lucru în domeniul culturii (2015-2018) pentru cooperarea în elaborarea politicilor culturale. Noua agendă europeană pentru cultură și Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2019-2022 subliniază importanța sectoarelor culturale și creative pentru inovare, crearea de locuri de muncă, coeziunea și bunăstarea societăților.
Sectoarele culturale și creative funcționează în cadrul unor ecosisteme. Această abordare ecosistemică pleacă de la ideea că sectoarele culturale și creative funcționează în mod interconectat cu diferite sectoare adiacente sau cu sectoare complet diferite, precum și în mod transsectorial. Acest lucru a fost subliniat în raportul grupului MDC privind „Rolul politicilor publice în dezvoltarea potențialului antreprenorial și inovator al sectoarelor culturale și creative”.
Ecosistemele culturale și creative reprezintă un cadru propice pentru inovare, în special în cadrul conceptului larg de inovare din ce în ce mai recunoscut, care depășește inovarea pur tehnologică, trecând de la STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) la STEAM (știință, tehnologie, inginerie, arte și matematică) și incluzând aspecte legate de inovarea socială și societală. Această abordare se reflectă în noile programe, cum ar fi Orizont Europa și CCI (comunitățile de cunoaștere și inovare) pentru industriile culturale și creative (ICC), în care sectoarele culturale și creative joacă un rol esențial.
Sprijinul UE și co-creare
Comisia Europeană s-a axat pe o abordare ecosistemică pentru sprijinirea artiștilor, a profesioniștilor din domeniul culturii și creației și a conținutului european prin diverse inițiative, inclusiv finanțarea în cadrul programului „Europa creativă” și alte mijloace de sprijin financiar din partea UE, de exemplu.
Proiectul de politică FLIP („Finanțare, învățare, inovare și brevetare”) pentru ICC, finanțat de UE, a revizuit abordarea ecosistemică. Pe baza acestui proiect, în ianuarie 2020 a fost organizată o conferință de evaluare la care au participat experți ai Comisiei și ai statelor membre, pentru a analiza realizările în materie de finanțare, inovare și alte teme importante pentru sectoarele culturale și creative. Citiți concluziile conferinței [pdf].
Schimbul de informații
Informații suplimentare privind sectoarele culturale și creative sunt disponibile, de asemenea, pe platforma Creatives Unite. Experimentarea și co-crearea politicilor, învățarea reciprocă și schimbul de bune practici cu societatea civilă (dialogul „Vocile culturii”), precum și alte activități de învățare reciprocă cu centrele creative, cum ar fi rețeaua europeană a centrelor creative care reunește orașe și regiuni contribuie la elaborarea politicilor pentru ecosistemele culturale și creative.
Condițiile de muncă
Pentru a pune în aplicare Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2019-2022, Comisia a lansat un studiu privind statutul și condițiile de muncă ale artiștilor și ale profesioniștilor din domeniul culturii și creației, care va fi urmat de un grup MDC, precum și de un dialog în cadrul proiectului „Vocile culturii” privind condițiile de muncă ale artiștilor. Aceste acțiuni se bazează pe inițiative anterioare, cum ar fi raportul MDC din 2012 care propune principii-cheie pentru un cadru solid de sprijinire a mobilității artiștilor și profesioniștilor din domeniul culturii (o reuniune de evaluare a avut loc în 2016). Studiul Parlamentului European din 2006 privind statutul artiștilor din Europa sau grupul MDC din 2018 privind inovarea și antreprenoriatul în sectoarele culturale și creative, recomandă, de asemenea, o analiză mai atentă a condițiilor de muncă.
Finanțare și reglementare mai ample
În ceea ce privește finanțarea, UE sprijină ecosistemele prin programe precum Europa creativă, Orizont 2020, COSME (inclusiv Erasmus pentru tinerii antreprenori) sau fondurile structurale și de investiții europene.
Cadrul de reglementare al UE, de exemplu, revizuirile privind drepturile de proprietate intelectuală în cadrul Strategiei privind piața unică digitală, influențează și dezvoltarea sectoarelor culturale și creative în ceea ce privește modul în care acestea funcționează, precum și elaborarea de politici bazate pe date concrete.