UE dezvoltă o abordare integrată și orientată spre oameni cu privire la un mediu construit sustenabil, în care arhitectura joacă un rol important în proiectarea clădirilor, a spațiului public și a peisajelor urbane care contribuie la creșterea calității vieții cetățenilor. 

După cum se menționează în Concluziile Consiliului cu privire la Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2019-2022, arhitectura este în mod clar un domeniu transversal și ar trebui promovată „ca disciplină care cuprinde echilibrul perfect între aspectele cultural, social, economic, de mediu și tehnic pentru binele comun”.

De aceea, multe politici ale UE (cum ar fi cele legate de construcții, eficiența energetică, schimbările climatice, cercetare, coeziune etc.) pot contribui la un mediu construit de înaltă calitate, inclusiv politica și inițiativele culturale prezentate mai jos.

În Europa sunt peste jumătate de milion de arhitecți

Conform studiului din 2018 al Consiliului Arhitecților din Europa (ACE), numărul total estimat de arhitecți în cele 28 de state membre ale UE plus Elveția, Norvegia și Serbia este de aproximativ 562 000. Activitatea în acest domeniu este structurată astfel:

• 71 % sunt birouri de arhitectură cu o singură persoană
• 25 % sunt grupuri de 2-5 persoane 
• 3 % sunt grupuri de 6-10 persoane

În ceea ce privește echilibrul de gen, lucrurile par să evolueze, 53 % dintre arhitecții cu vârsta între 30 și 40 de ani fiind femei, față de 32 % cu vârsta între 50 și 60 de ani.

Forma juridică prezintă o imagine ușor diferită. Analizând rezultatele ultimelor două studii ACE (2016 și 2018)

• 50-60 % lucrează ca arhitecți independenți
• 7-10 % lucrează în parteneriate
• 20-30 % au înființat o societate cu răspundere limitată

Cadrul de politică al UE: scurtă cronologie

2001: Prima schiță a politicii în domeniu

Rezoluția Consiliului privind calitatea arhitecturii în mediul urban și în cel rural din 12 februarie 2001 menționează faptul că arhitectura nouă constituie „patrimoniul de mâine”. Aceasta a încurajat statele membre să „promoveze calitatea arhitecturală prin intermediul unor politici exemplare în domeniul construcțiilor publice”, inclusiv prin intermediul fondurilor structurale.

2008: Contribuția arhitecturii la dezvoltarea durabilă

Documentul Concluziile Consiliului privind arhitectura: contribuția culturii la dezvoltarea durabilă din decembrie 2008 a pus accentul pe integrarea și sensibilizarea publicului cu privire la rolul arhitecturii în crearea unui „mediu de viață de calitate”.

Schimbul de politici

Cel mai recent Forum european pentru politici arhitecturale (FEPA) a permis schimbul de politici între statele membre, în urma acestuia fiind publicat un studiu privind politicile arhitecturale în Europa în 2012. În ultimii ani a existat o recunoaștere tot mai mare a importanței arhitecturii de calitate pentru dezvoltarea durabilă a societăților europene.

2018: Baukultur și elaborarea de politici cu obiective transversale

În ianuarie 2018, miniștrii europeni ai culturii și alte părți interesate (cum ar fi ACE) au adoptat Declarația de la Davos „Către o cultură a arhitecturii (Baukultur) de foarte bună calitate pentru Europa”. Aceasta a subliniat rolul central al culturii în mediul construit și a solicitat o abordare integrată și calitativă a mediului creat de oameni (și anume Baukultur, care include arhitectura, patrimoniul, spațiul public, peisajul, infrastructura).

Acest concept este abordat la nivelul UE și este discutat în continuare cu

• Directorii europeni pentru arhitectură (reuniuni informale inițiate în 2017 de Ministerul Culturii din Franța pentru a face schimb de opinii cu privire la elaborarea politicilor)
• Participanții la Conferințele europene pentru politici arhitecturale (ECAP) organizate de statele membre care dețin președinția Consiliului UE

Grupul de experți ai statelor membre privind arhitectura

Ca urmare a activității desfășurate din 2018 în raport cu politica în domeniul arhitecturii, în Concluziile Consiliului privind Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2019-2022 s-a prevăzut crearea unui grup de experți MDC ai statelor membre pentru o arhitectură și un mediu construit de foarte bună calitate pentru toți.

35 de experți din 22 de state membre, plus Elveția și Norvegia, au participat la acest grup. Prima reuniune a grupului a avut loc în februarie 2020.

La 5 octombrie 2021, colectând concluziile grupului de experți, Comisia Europeană a publicat raportul intitulat „Către o cultură comună a arhitecturii – Investiția într-un mediu de viață de înaltă calitate pentru toți”. 

Raportul urmărește să demonstreze că un spațiu de viață și o proiectare de calitate ar trebui să se bazeze pe criterii care să nu fie doar funcționale, ecologice sau economice, ci să îndeplinească și anumite nevoi sociale, culturale și psihologice, inclusiv să creeze un sentiment general de apartenență. Pe baza unei colecții de studii de caz, raportul oferă recomandări pentru a asigura o arhitectură și un mediu construit de înaltă calitate.

Grupul de experți a stabilit sinergii cu alte acțiuni relevante ale UE, cum ar fi inițiativele Pactului verde legate de mediul construit, Parteneriatul privind cultura și patrimoniul cultural din cadrul Agendei urbane și proiectul Urban Maestro din cadrul Orizont 2020.

• Aflați mai multe despre raportul privind arhitectura de înaltă calitate și mediul construit pentru toți

Sprijin pentru arhitectura (de calitate) prin programul „Europa creativă”

Premii pentru recunoașterea activităților remarcabile în domeniul arhitecturii contemporane

Cu sprijinul programului „Europa creativă”, Uniunea Europeană oferă două premii în colaborare cu Fundația Mies van der Rohe pentru realizări remarcabile în domeniul arhitecturii:

1. Premiul UE pentru arhitectură contemporană - Premiul Mies van der Rohe

Începând din 2001, Premiul UE pentru arhitectură contemporană - Premiul Mies van der Rohe a reprezentat principalul instrument al UE de evidențiere și promovare a arhitecturii de calitate în Europa. Este un premiu bienal, care scoate în evidență operele arhitecturale remarcabile realizate în întreaga Europă. Pe lângă premiul principal (60 000 EUR), acesta include și Premiul pentru proaspeții arhitecți (20 000 EUR).

• Aflați mai multe despre Premiul Mies van der Rohe 

2. Premiul pentru tineri arhitecți

Premiul pentru tineri arhitecți (YTAA), lansat în 2016, vine în completarea Premiului UE pentru arhitectură contemporană, recompensând cele mai bune proiecte de diplomă ale studenților europeni în arhitectură și ajutându-i să facă tranziția către o carieră profesională. ACE, Asociația Europeană pentru Educație Arhitecturală (EAAE) și La Biennale di Venezia sunt parteneri oficiali ai YTAA.

Pentru a promova dialogul în rândul tinerilor profesioniști din întreaga lume, YTAA a inclus în 2018 participanți din două țări asiatice și în 2020 din trei țări din America Latină. O ediție de sine stătătoare a YTAA pentru Asia (China, India, Japonia și Coreea de Sud) a fost, de asemenea, lansată în 2020.

• Aflați mai multe despre Premiul pentru tineri arhitecți

Rețele și platforme

În cadrul programului „Europa creativă”, Uniunea Europeană/Comisia Europeană sprijină, de asemenea, următoarele rețele și platforme:

Consiliul arhitecților din Europa

Consiliul Arhitecților din Europa (ACE) este alcătuit din 43 de organizații membre din 31 de țări europene: organismele naționale de reglementare și de reprezentare profesională în domeniul arhitecturii din statele membre ale UE, Serbia, Elveția și Norvegia.

Ca rețea europeană, acesta este sprijinit în activitățile sale CONNECT ARCH (mai 2017 - aprilie 2021), care vizează consolidarea capacității acestei profesii de a face față provocărilor actuale și viitoare: mobilitatea transfrontalieră și transnațională, concurența sporită din afara UE, adaptarea la tehnologiile digitale, dobândirea de noi abilități și competențe. 

ACE participă, de asemenea, la Grupul de experți al Comisiei privind patrimoniul cultural și își aduce contribuția la grupul MDC privind arhitectura de înaltă calitate. Pe scena internațională, acesta negociază Acorduri de recunoaștere reciprocă (ARR) cu țări terțe precum Canada și Republica Coreea.

Platforma de arhitectură LINA

LINA (Learning, Interacting and Networking in Architecture) este o platformă lansată în 2021 de instituții și organizații care s-au aflat la baza Platformei arhitecturii viitorului. Scopul LINA este să îi sprijine pe tinerii arhitecți și, în același timp, să mobilizeze eforturile profesiei în direcția creării unui mediu durabil.

LINA reunește eforturi arhitecturale pentru a aborda provocările de mediu și sprijină și diseminează idei care contribuie la realizarea Pactului verde european. Prin cercetare, ateliere, expoziții, conferințe și proiecte editoriale, LINA ilustrează etica noului Bauhaus european, militând pentru dezvoltarea unei arhitecturi durabile.

LINA reunește 28 de organizații din 23 de țări mediteraneene, printre care se numără mai multe bienale, trienale și festivaluri, muzee, rețele și laboratoare de cercetare, edituri și universități din Europa. Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității din Ljubljana coordonează inițiativa.

Proiecte de cooperare

Următoarele proiecte de cooperare culturală merită menționate:

Human cities: Challenging the city scale (2014-2018)

Un proiect care utilizează designul ca instrument creativ și durabil de inovare cu oamenii din spațiul urban, coordonat de Cité du design - Saint Etienne (FR).

Prin proiectul „SMOTIES-Creative works with small and remote places” din 2020, derulat în continuarea proiectului amintit, platforma va implementa această abordare în 10 locuri europene mici și îndepărtate, cu un patrimoniu cultural material și spiritual care riscă să se piardă.

Bienala de arhitectură de la Tbilisi (2018 și 2020)

Bienala de Arhitectură de la Tbilisi a fost lansată în 2018 sub coordonarea organizației georgiene 42 Gradusi. Prima ediție a explorat caracterul informal al spațiilor construite și locuite ale așezărilor rezidențiale din Tbilisi și din afara acestui oraș. Cu tema „Clădirile nu sunt suficiente”, bienala de arhitectură de la Tbilisi a studiat procesele de transformare și tiparele de viață reinventate ale locuitorilor orașelor: clădirile au suferit transformări pe măsură ce viețile celor care locuiesc în ele s-au transformat.

Ce se așteaptă de la programul „Europa creativă” (2021-2027)

Propunerea Comisiei Europene referitoare la programul „Europa creativă” (2021-2027) prevede sprijin sectorial pentru sectorul arhitecturii. Acțiunile propuse ar trebui să se axeze pe consolidarea capacităților, sensibilizarea publicului larg și accesul la piețe.

Creative Europe support to architecture

The Creative Europe programme supports architecture through its different actions and prizes:

• prizes
• Creative Europe Networks and Creative Europe Platforms
• European Cooperation Projects
• sectorial support

EU Prize for Contemporary Architecture

The European Union organises the EU Prize for Contemporary Architecture - Mies van der Rohe Award (EUmies Awards) to recognizing excellence in built works of architecture in Europe (Architecture and Emerging) and final diploma works by recently graduated architects (Young Talent), supported through the Creative Europe programme:

Networks and platforms

The Creative Europe programme supports the following networks and platforms in the architecture sector:

European Cooperation projects

These are the European cooperation projects, that Creative Europe supports between 2021 and 2027, that are worth highlighting:

Sectorial support for architecture

The Creative Europe programme provides sectoral support to architecture and heritage for a quality built environment on top of the actions mentioned above, to address common difficulties the sector encounters.

This support includes capacity-building, promotion of Baukultur, peer learning and audience engagement in order to disseminate high-quality principles in contemporary architecture.