„Zdravljica” este un poem scris în 1844 de poetul sloven France Prešeren. Acesta a fost publicat în 1848, după eliminarea cenzurii din Imperiul Habsburgic, în contextul Primăverii Națiunilor. Scris în limba slovenă, poemul a influențat dezvoltarea identității slovene și, în general, promovarea libertății de exprimare. Importanța continuă a Zdravljica a fost ilustrată în 1944 când partizanii din rezistența antifascistă au republicat „Zdravljica”, și când poemul a fost cântat de mai multe ori în anii 1980 și la începutul anilor 1990, în perioada de democratizare care a dus la independența Sloveniei.

În 1991, în noua Republică Slovenă, a șaptea strofă a poemului a fost aleasă ca imn național. În această strofă, poemul exprimă idealul unei coexistențe pașnice a tuturor națiunilor. Un pasaj din poem este gravat pe moneda națională de 2 EUR, precum și pe un memorial ridicat în 2008 în fața clădirii Justus Lipsius a Consiliului UE, la Bruxelles, în timpul președinției slovene a UE.

„Zdravljica” este reprezentativă pentru anul 1848 – Primăvara Națiunilor sau Anul Revoluțiilor, o mișcare importantă în istoria europeană. În întreaga Europă, literatura, în limbile naționale sau minoritare, a avut drept rol și impulsionarea sentimentelor naționaliste și formularea apelurilor la eliminarea cenzurii și la dreptul la libertatea de exprimare. În timp ce realizările literare ale autorului poemului, France Prešeren, au o importanță centrală pentru crearea unei națiuni slovene prin intermediul limbii și al literaturii, poemul a promovat în același timp mesajul privind coexistența pașnică a națiunilor.

Recepția pozitivă a poemului și transmiterea acestuia în întreaga Europă prin traduceri în germană și în limbile scandinave, începând cu anii 1860-1880, precum și traducerea în limba engleză și în alte limbi, de la mijlocul secolului al XX-lea, au făcut ca poemul să devină foarte cunoscut. În plus, acesta promovează un spirit internațional incluziv, rareori întâlnit într-un imn național.